Iuliana Apostol de Jong and Petre Calistru

REZUMAT

Vârstnicii asociază o susceptibilitate crescută la infecţii şi un răspuns imun slab la vaccinare, datorat deficienţelor în sistemul imun îmbătrânit (imunosenescenţa) şi excesului de inflamaţie asociat îmbătrânirii („inflamm-aging”). Totuşi identificarea clară a elementelor care predispun către această fragilitate geriatrică nu a fost realizată. Obiectivul studiului a fost să evaluăm dacă statusul iniţial al nivelului de citokine circulante şi de proteină C reactivă serică este diferit la subiecţii responsivi şi nonresponsivi la vaccinarea antigripală. Am efectuat un studiu retrospectiv pe 46 subiecţi vârstnici, vaccinaţi antigripal în sezonul de iarnă 2006/07, în cadrul Centrului de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş”. Testările efectuate au inclus măsurarea nivelului de anticorpi specifici la momentele iniţial L0 şi postvaccinal L1 şi determinarea citokinelor circulante serice (Il2R, Il6, IL8, TNFα) şi a proteinei C reactive la momentul L0. Vaccinarea în cadrul lotului a îndeplinit criteriile Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) de eficienţă la vârstnici şi a fost testată pe baza unor endpoint-uri serologice specifice. Cercetarea noastră originală a identificat un număr de 5/46 subiecţi nonresponsivi şi 21/46 subiecţi partial responsivi, adică 56,9% subiecţi. Pe baza testului Mann Whitney am observat o singură diferenţă semnificativă pentru unul din testele administrate: IL6 (U = 156,0, p = 0,031, tulpina B/Malaysia/2506/2004). Deşi concluziile acestui studiu sunt încă limitate, este necesară continuarea cercetării cu îmbunătăţirea designului studiului, în special prin lărgirea panelului de citokine serice şi alegerea unei metode de testare a acestora cu acurateţe superioară. Statusul inflamator cronic asociat îmbătrânirii, care iniţiază apariţia bolilor asociate vârstei, poate sta şi la baza susceptibilităţii crescute la infecţii şi a răspunsului slab la vaccinare, iar identificarea parametrilor imuno-inflamatori cu rol de biomarkeri precoce va deschide noi direcţii în diagnosticul precoce în geriatrie.

Cuvinte cheie: vaccinare antigripală, imunosenescenţă, citokine circulante, proteină C reactivă

Full text | PDF

Iuliana Apostol de Jong, Simona Erşcoiu, Graţiela Tardei, Maria Nica, Dan Constantin Duiculescu and Emanoil Ceauşu

REZUMAT

Introducere. Infecţia HIV determină modificări în sistemul imun adaptativ şi o inflamaţie cronică, modificări similare cu cele din imunosenescenţă. O variaţie semnificativă a subseturilor de limfocite din sângele periferic a fost raportată la indivizii sănătoşi din diferite regiuni geografice, ca şi în infecţia HIV şi în îmbătrânire. Sunt necesare referinţe naţionale pentru toate grupele de vârstă, care să includă şi subiecţii vârstnici. În acest studiu ne-am propus să comparăm subseturile de limfocite din sângele periferic şi expresia CD28, ca un marker de îmbătrânire, la subiecţi tineri şi vârstnici infectaţi HIV şi la subiecţi control potriviţi ca vârstă, pentru prima dată în România.

Material şi metodă. Am efectuat un studiu transversal, de tip caz-control, în Bucureşti, pe un număr de 38 de subiecţi infectaţi HIV, trataţi cu terapie antiretrovirală şi 26 de subiecţi control, HIV seronegativi, sănătoşi, potriviţi ca vârstă. Fiecare subiect a fost evaluat pentru următorii parametri: număr total de limfocite, celule T (total, CD4, CD8), B, NK în valoare absolută şi procent, CD4/CD8 şi subseturile CD8/CD28.

Rezultate. Măsurarea parametrilor TCD4, TCD8 şi raportul CD4/CD8 a condus la diferenţe semnificative statistic la subiecţii HIV+ comparativ cu subiecţii control, datorate infecţiei HIV. TCD4 în valoare procentuală şi absolută a avut valori mai mici în lotul pacienţilor HIV+ comparativ cu subiecţii control (media 21,3% vs. 46,9%, p < 0,001 şi 436 vs. 908 cel/μL, p<0,001, respectiv). TCD8 în valoare procentuală şi absolută a avut valori mai mari la subiecţii HIV+ comparativ cu subiecţii control (media 919 vs. 446 cel/μL, p < 0,001 şi 45,9% vs. 21,9 %, p < 0,001, respectiv). Analiza CD8 şi exprimarea antigenului CD28 pe limfocite a relevat o valoare semnificativ mai mare a parametrului CD8 + CD28+ la subiecţii HIV+ în valoare procentuală şi absolută (media 18,4% şi 363 cel/μL) comparativ cu subiecţii control (10,8% şi 273 cel/μL, p<0,001 pentru ambele valori). Această diferenţă poate fi cel puţin parţial dată de infecţia HIV, întrucât populaţia limfocitară TCD8 se extinde cu progresia bolii. Diferenţele legate de vârstă au fost semnificative doar la subiecţii control, în special privind CD28. Singurul marker independent modificat într-un mod similar în infecţia HIV şi îmbătrânire a fost procentul de CD28+ din limfocitele CD8+, care a fost semnificativ mai scăzut la subiecţii HIV comparativ cu subiecţii control (media 41,9% vs. 55,6%, p = 0,0007) şi la subiecţii vârstnici control comparativ cu tinerii control (46,5% vs. 63,2%, p = 0,0043).

Concluzii. Evaluarea expresiei CD28 la nivelul limfocitelor periferice CD8+ poate fi un marker util de imunosenescenţă, atât la subiecţii sănătoşi, cât şi la subiecţii infectaţi HIV. Limfocitele care exprimă CD28+ sunt găsite mai puţin frecvent la pacienţii HIV indiferent de vârstă şi la subiecţii vârstnici control. Corelaţiile clinice ale acestui biomarker ar trebui studiate în continuare, în vederea validării parametrului CD28, ca un biomarker util în evaluarea imunosenescenţei.

Cuvinte cheie: HIV, imunosenescenţă, limfocite T, B, NK, CD28, intervale de referinţă, imunofenotipare

Full text | PDF