Lucia Dinu, Ilinca Nicolae, Corina Ene (Nicolae), Emanoil Ceauşu, Petronela Ionescu, Cristina Calomfirescu and Simona Roxana Georgescu

REZUMAT

Obiectiv. Autorii şi-au propus evaluarea seroprevalenţei infecţiei cu virusul hepatitei C (VHC), a posibilului rol al VHC în declanşarea urticariei şi a impactului exercitat de afectarea hepatică generată de VHC asupra severităţii urticariei cronice idiopatice (UCI).

Material şi metodă. În studiul retrospectiv caz-control au fost incluşi 1.208 de pacienţi cu UCI şi 907 voluntari fără urticarie. Pentru examinarea efectului indus de disfuncţia hepatică asupra severităţii urticariei, au fost monitorizate 120 de persoane, grupate în 4 loturi: lot A (30 de pacienţi cu UCI VHC-pozitivi), lot B (30 de pacienţi cu UCI VHCnegativi), lot C (30 de pacienţi fără urticarie VHC-pozitivi), lot D (30 de voluntari sănătoşi).

Rezultate. Prezenţa infecţiei cu VHC la pacienţii cu UCI a fost 14,4% versus pesoanele fără urticarie (11,2%). Nu s-a identificat un rol determinant al infecţiei cu VHC în declanşarea urticariei. Alterările hepatocelulare şi statusul inflamator influenţează severitatea UCI. S-a calculat o relaţie de cauzalitate între butirilcolinesterază şi răspunsul de fază acută la pacienţii cu UCI.

Concluzii. Modularea activităţii BChE ar putea reprezenta un mecanism de suprimare a inflamaţiei la pacienţii cu UCI.

Cuvinte cheie: urticarie cronică idiopatică, infecţie cu VHC, proces inflamator, butirilcolinesterază

Full text | PDF

Cosmin Victor Ene, Corina Ene (Nicolae), Emanoil Ceauşu, Petronela Ionescu and Ilinca Nicolae

REZUMAT

Obiectiv: evaluarea relaţiei dintre nivelul antigenului specific prostatic şi valoarea sanguină a proteinei C reactive, fibrinogenului, VSH şi albuminei la pacienţii cu prostatită cronică nonbacteriană, hiperplazie benignă de prostată şi cancer de prostată.

Material şi metodă. S-a efectuat un studiu prospectiv pe un număr de 88 de pacienţi (32 cu prostatită cronică non-bacteriană, 27 cu hiperplazie benignă de prostată, 29 cu adenocarcinom de prostată) şi 30 de voluntari sănătoşi.

Rezultate. Valorile PSA au fost semnificativ diferite la pacienţii cu hiperplazie benignă de prostată (3,85± 0,07 ng/ml, p<0,05) şi adenocarcinom de prostată (8,27± 6,18 ng/ml, p<0,05) faţă de control (0,9± 0,7 ng/ml). Nivelul seric al PSA este afectat de prezenţa procesului inflamator. Influenţa inflamaţiei asupra nivelului PSA a fost concretizată în obţinerea unei corelaţii pozitive cu semnificaţie statistică între PSA şi CRP (prostatită cronică non-bacteriană, hiperplazie benignă de prostată, adenocarcinom de prostată), între PSA şi fibrinogen (cancer de prostată) şi asociere negativă între PSA şi albumină (hiperplazie benignă de prostată, adenocarcinom prostatic).

Concluzii. Valorile PSA trebuie interpretate întotdeauna în contextul clinic şi cel al impactului exercitat de componenta inflamatorie asupra sintezei acestui antigen.

Cuvinte cheie: prostatită cronică, hiperplazie benignă de prostată, cancer de prostată, antigen prostatic specific, teste de inflamaţie

Full text | PDF