SELECT ISSUE

Romanian Journal of Infectious Diseases | Vol. XVIII, No. 4, Year 2015
ISSN 1454-3389  |  e-ISSN 2069-6051
ISSN-L 1454-3389
DOI: 10.37897/RJID

Indexed

DOI - Crossref
Similarity Check by iThenticate, worldwide No 1 professional plagiarism checking system
DOAJ
Ebsco Host - Medline
Google Academic
Semantic Scholar

HIGHLIGHTS

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

EVOLUTIA PARTICULARA A SINDROAMELOR LIMFOPROLIFERATIVE CRONICE ASOCIATE CU INFECTIA CU VIRUS HEPATITIC B SI REACTIVAREA VIRALA – O PROBLEMA IMPORTANTA CU ABORDARE MULTIDISCIPLINARA

, , , , , and

ABSTRACT

Introducere. Asocierea infecţiei cu virus hepatitic B (VHB) cu bolile limfoproliferative cronice devine un subiect de interes, cu abordare multidisciplinară, din cauza potenţialului de reactivare virală după imuno-chimioterapie.
Material şi metodă. Am analizat două loturi de pacienţi cu limfoproliferări cronice, unul care asociază infecţie VHB (AgHBs+ şi AgHBs-Ac anti HBc+ Ac anti HBs +/-) – 43 de pacienţi, şi un lot martor (104 pacienţi) fără infecţie virală. Au fost comparaţi parametrii clinici, paraclinici, tratamentul aplicat, supravieţuirea în ambele loturi şi incidenţa reactivării virale. Datele au fost prelucrate statistic.
Rezultate şi discuţii. Lotul VHB cuprinde pacienţi cu infecţie cronică AgHBs+ (72%) şi infecţii oculte. Vârsta medie de debut a limfoproliferărilor cronice cu infecţie VHB a fost semnificativ statistic mai tânără decât în lotul martor (55 vs. 61 de ani, p<0,05). Hepatomegalia şi adenopatiile abdominale au fost semnificativ mai frecvente în lotul VHB (p=0,003, respectiv p= 0,027). Disfuncţia hepatică a fost prezentă în lotul VHB atât la debut (AST p=0,0213, GGT p=0,0002), cât şi după prima linie de tratament (AST p=0,0003, ALT p=0,019, FA p=0,008, GGT p=0,000, bilirubina totală p=0,0043, INR p=0,0003 şi albumina p=0,05). VHB creşte riscul disfuncţiei hepatice după prima linie de tratament de 6 ori (p=0,0009, OR=6,000, 95%CI: 1,9121-18,8272), putând influenţa în mod negativ evoluţia limfoproliferării prin ajustarea dozelor terapeutice şi implicit a răspunsului la tratament. Reactivarea virală a fost prezentă atât la pacienţii AgHBs+ (21,42%), cât şi la cei AgHBs-Ac anti HBc+ (60%). Nici un pacient cu infecţie ocultă nu a avut profilaxia reactivării virale. În grupul analizat, procentul de reactivare a infecţiei oculte este crescut, prin urmare se impune profilaxia reactivării. Supravieţuirea globală nu a fost diferită în cele două loturi.
Concluzii. Limfoproliferările cronice asociate cu infecţie VHB ar putea deveni o entitate patologică nouă, cu evoluţie particulară, cu posibil impact negativ asupra supravieţuirii pe termen lung. Profilaxia reactivării infecţiei oculte VHB poate reduce semnificativ rata de reactivare virală; astfel, se impune revizuirea ghidurilor de monitorizare şi tratament.

Keywords: limfoproliferări cronice, infecţie ocultă VHB, reactivare virală

Full text | PDF

Leave a Reply