George Gherlan

REZUMAT

Infecția cu VHB este o problemă importantă de sănătate publică. Se estimează că la nivel mondial 2 miliarde de oameni prezintă markeri serologici ce atestă trecerea prin această infecție.
În majoritatea cazurilor de infecție VHB contractată la vârsta adultă, evoluția naturală este către clearance-ul AgHBs (ceea ce nu este totuși echivalent în toate cazurile cu vindecarea completă, virusul putând persista sub forma de ccc ADN în celulele hepatice). Situația este complet diferită, însă atunci când infecția survine în perioada perinatală (intrapartum sau post-partum și mai rar intrauterin), acești pacienți evoluând mai frecvent către forme cronice de infecție ce pot fi active, inactive sau sub formă de imunotoleranță. Transmiterea materno-fetală reprezintă principala problemă în ceea ce privește managementul infecției VHB în sarcină.
În această trecere în revistă a datelor din literatură am sintetizat datele referitoare la impactul infecției VHB asupra sarcinii, dar și a sarcinii asupra infecției VHB. Am căutat de asemenea date cu privire la posibilitatea transmiterii paterno-fetale a infecției și am încercat să clarific mecanismele prin care infecția ajunge să fie transmisă, pentru ca în cele din urmă să sintetizez recomandările existente cu privire la managementul infecției cu VHB în legătură cu reproducerea umană sub forma unor algoritmi care să ușureze activitatea medicului de boli infecțioase pus în fața unei astfel de situații.

Cuvinte cheie: Hepatită B, sarcină, transmiterea materno-fetală, VHB, prevenție

Full text | PDF