G. Gherlan, P. Calistru, S. Lazăr and M. Neaţă

REZUMAT

Introducere. Elastografia tranzitorie (Fibroscan®), o metodă neinvazivă pentru evaluarea fibrozei hepatice, este considerată drept o candidată pentru monitorizarea evoluţiei unei hepatopatii cronice. Acest studiu îşi propune să stabilească gradul variabilităţii normale între două măsurători şi ce variaţie ar trebui să fie considerată semnificativă în termeni de ameliorare sau agravare a unei afecţiuni hepatice.

Material şi metodă. În studiu au fost incluşi 202 pacienţi cărora li s-au efectuat două măsurători succesive de către un operator cu experienţă (minim 500 de manevre efectuate până la începutul acestui studiu). Doar rezultatele valide conform recomandărilor producătorului au fost incluse în analiza statistică.

Rezultate. Diferenţele între cele două măsurători consecutive au variat între 0 şi 5,3 KPa (0-54% dintr-una dintre valori). Am găsit astfel o variaţie medie între două măsurători de 13%, cu o deviaţie standard de 0,122 (12,2%). Pe baza valorilor limită menţionate, 63 (31,1%) dintre pacienţi au fost clasificaţi prin cele două măsurători în două stadii Metavir diferite (3 pentru F3/F4, 11 pentru F2/F3, 19 pentru F2/F1, 30 pentru F0/F1). În ceea ce priveşte clasificarea fibrozei ca şi semnificativă sau nesemnificativă, prin situarea peste sau, respectiv, sub limita de 7,1 KPa, doar 24 (11,8%) pacienţi au fost clasificaţi diferit prin cele două măsurători.

Concluzii. În studiul nostru am găsit o mediană a variaţiei între două măsurători de 13%, cu o deviaţie standard de 12,2%, astfel încât considerăm că doar o variaţie de peste 25% între două măsurători efectuate în timp trebuie considerată ca o dovadă a modificării gradului de fibroză, consecinţă a ameliorării sau agravării unei hepatopatii.

Cuvinte cheie: fibroză, Fibroscan, variabilitate, elastografie, monitorizare, hepatită

Full text | PDF