Silviu Epuran, Elena Rusu, Adriana Sbarcea and Simona Musat

REZUMAT

Clostridium difficile este un bacil Gram pozitiv mobil, anaerob, prezent în mod obişnuit în flora bacteriană a colonului la mai mult de 50% dintre copii sub un an, procentul reducându-se la aproximativ 3% la adulţi. La om această bacterie produce diareea asociată tratamentului cu antibiotice şi colita pseudomembranoasă care apar la câteva zile de la începerea unui tratament cu antibiotice sau antineoplazice, prin dezechilibrarea florei bacteriene normale şi înmulţirea în lumenul colonului a tulpinei Clostridium difficile rezistente la antibioticul respectiv (ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele, clindamicina metronidazolul şi vancomicina). Principalii factori implicaţi în patogenitatea infecţiilor determinate de specia Clostridium difficile sunt: provenienţa din flora naturală a organismului, deficienţe ale mecanismelor de apărare prin anticorpi, sistem complement, leucocite, polimorfonucleare, răspunsul imun mediat celular, sinergismul cu alte microorganisme, precum si elementele care duc la creşterea virulenţei microorganismului (aderenţă, invazie, toxine, enzime şi spori). Pentru evitarea enterocolitelor determinate de specia Clostridium difficile se recomandă limitarea administrării de lungă durată a antibioticelor care determină un dezechilibru al florei normale intestinale, precum şi renunţarea promptă la medicamentul în cauză odată cu apariţia primelor manifestări digestive. Aproximativ un sfert din persoanele care au prezentat infecţii cauzate de specia Clostridium difficile se îmbolnăvesc din nou, fie pentru că infecţia iniţială nu a fost complet vindecată, fie pentru că vin în contact cu o nouă tulpină. Utilizarea probioticelor poate duce la prevenirea infecţiilor recurente cu specia Clostridium difficile.

Cuvinte cheie: Clostridium difficile, floră bacteriană intestinală, antibiotice

Full text | PDF

Elena Rusu, Silviu Epuran, Cristina Cristescu and Manole Cojocaru

ABSTRACT

Objectives. The aim of our study was to determine the urinary infection incidence caused by different microbial species and the sensitivity to the different antibiotics classes.

Materials and methods. We observed a lot of 638 patients which were hospitalized in Gerota Hospital from Bucharest during six weeks for different pathologies (gastroenteritis, cardiovascular disease, pneumonitis, and urinary tract infections).

Results. From the total number of patients, 100 were done positive for urinary tract infections. The predominant species was E. coli (65%) followed by Enterococcus species (15%), Proteus species (10%), Enterobacter species (6%), Pseudomonas aeruginosa (3%) and Staphylococcus aureus (1%). The incidence E. coli species was 57% for women and 23% for men. Six strains were susceptibility only to imipenen and resistant to all antibiotics used (four E. coli strains and two Enterobacter strains). Five of these were from men and one from a woman. Incidence of antibiotic drugs resistance was 45% for gentamicin, 43% for cefaclor, 43% for tetracycline, 21.5% for ciprofloxacin, and 26% for amoxicillin and clavulanic acid for E. coli strains.

Conclusion. Most of identified strains belong to Escherichia coli species and have a great resistance to antibiotic drugs.

Keywords: E. coli, antibiotics, resistance

Full text | PDF