Articole semnate de acelasi autor in Revista Romana de Boli Infectioase:

DERMATITA SEBOREICA LA PACIENTII CU INFECTIE HIV

Romanian Journal of Infectious Diseases | Vol. XVIII, No. 4, Year 2015

ISSN 1454-3389 | e-ISSN 2069-6051
ISSN-L 1454-3389
DOI: 10.37897/RJID

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

Anca Răducan, Magdalena Constantin, Irina Magdalena Dumitru, Aurelia Hangan and Sorin Rugină

REZUMAT

Obiective. Evidenţierea prevalenţei dermatitei seboreice în infecţia HIV şi evaluarea corelaţiilor clinico-terapeutice.
Material şi metode. În perioada 1.10.2011 – 31.12.2014 am efectuat un studiu prospectiv pe un lot de 121 de pacienţi HIV pozitiv, internaţi în Departamentul HIV Adulţi, din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa, pentru a determina prevalenţa şi particularităţile clinico-evolutive ale dermatitei seboreice la pacienţii HIV+.
Rezultate. Dermatita seboreică a fost raportată la 33,05% dintre pacienţi, cu predominanţă masculină (M:F = 9:1), şi vârf de incidenţă la categoria de vârstă 20-30 de ani. În funcţie de localizarea dermatitei seboreice, prevalenţa leziunilor este: faţă (15%), scalp (22,5%), faţă şi scalp (45%), torace (12,5%). Din punct de vedere al severităţii manifestărilor clinice, la 27,5% dintre pacienţi s-a înregistrat o formă blândă de dermatită seboreică, în timp ce 62,5% au prezentat dermatită seboreică medie, iar 10% forma severă. Răspunsul terapeutic a fost evaluat la 7 zile, 14 zile şi la 8 săptămâni, urmărindu-se diminuarea/dispariţia eritemului şi a descuamării, dar şi ameliorarea/remiterea pruritului. După 8 săptămâni de tratament, la 70% dintre pacienţi s-a constatat remiterea completă a simptomatologiei. La pacienţii HIV+ cu dermatită seboreică au fost înregistrate pe durata studiului între 2-5 episoade de dermatită seboreică pe an, recidivele fiind raportate între 4-12 săptămâni de la întreruperea tratamentului, în medie la 7 săptămâni.
Concluzii. Studiul de faţă indică o prevalenţă moderată a dermatitei seboreice la pacienţii HIV pozitiv internaţi. Deşi manifestările clinice nu diferă de cele ale dermatitei seboreice la pacienţi seronegativi, parcursul clinico-evolutiv relevă caracterul extensiv al dermatitei seboreice la pacienţii HIV pozitiv, cu leziuni mai severe, rebele la tratament şi frecvente recidive, chiar şi la pacienţii care urmează tratament îndelungat.

Keywords: HIV, dermatită seboreică

Full text | PDF

ASPECTE PARTICULARE ALE BOLILOR DERMATOLOGICE LA PACIENTII CU INFECTIE HIV

Romanian Journal of Infectious Diseases | Vol. XVIII, No. 1, 2015

ISSN 1454-3389 | e-ISSN 2069-6051
ISSN-L 1454-3389
DOI: 10.37897/RJID

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Anca Răducan, Magdalena Constantin, Irina Magdalena Dumitru and Sorin Rugină

REZUMAT

Obiective. Descrierea aspectelor particulare ale dermatozelor la pacienţii HIV seropozitivi şi evaluarea corelaţiilor clinico-terapeutice.

Material şi metode. A fost realizată o analiză sistematică a literaturii medicale, însumând 49 de lucrări, pentru a evalua informaţii cu privire la următoarele patologii dermatologice: sifilis malign, erupţie papulo-pruritică, molluscum contagiosum, infecţii datorate virusului varicelo-zosterian sau human papiloma virus, histoplasmoză cutanată, sarcom Kaposi, carcinoame cutanate non-melanom, infecţii ale pielii şi ţesutului celular subcutanat, prurit asociat HIV, afecţiuni asociate sindromului de reconstrucţie imună (IRIS), vitiligo, lupus eritematos sistemic şi scabie norvegiană.

Rezultate. Afecţiunile dermatologice se numără printre primele aspecte clinice manifeste ale SIDA, numărul pacienţilor cu dermatoze fiind invers proporţional cu nivelul CD4+ şi direct proporţional cu stadiul bolii. Manifestările cutaneomucoase asociate infecţiei HIV-1 sunt clasificate în primare şi secundare, însă patogeneza acestora nu este complet elucidată, iar complicaţiile secundare asociate HIV au o prevalenţă mai scăzută de când HAART a devenit disponibilă.

Concluzii. Majoritatea bolilor dermatologice la pacienţii HIV seropozitivi au un aspect clinic mai sever, o evoluţie îndelungată, sunt rezistente la tratament, dau frecvent recurenţe şi se pot exacerba în primele luni de la iniţierea HAART ca urmare a sindromului inflamator de reconstrucţie imună.

Cuvinte cheie: HIV, afecţiuni dermatologice, sarcom Kaposi

Full text | PDF